CE SE INTELEGE PRIN BUNE MANIERE

Formele de manifestare ale politetii pot sa difere de la o tara la alta , dar si de la o epoca la alta , in functie de mediul social si de imprejurari. Esential este insa CODUL ONOAREI care a facut , la origine , din vinatorul erei paleolitice un om de societate , ari din femeia lui , acoperita cu par , ceea ce se cheama o doamna. Omul de onoare isi respecta cu sfintenie cuvintul dat , are principii ferme , noblete sufleteasca , respect fata de sine si fata de ceilalti , este blind si rabdator. Un astfel de om , in sensul deplin al cuvintului este agreat de toata lumea. Nu intimplator un om manierat era acela pe care francezii il numeau "l'honnete homme " , cinstit. In zilele noastre , il denumim in mod curent " un gentleman " sau , pur si simplu , " un domn ". Ce este un gentleman ? Exista mai multe acceptii ale cuvintului , dar toate usor ironice , un gentleman fiind acel domn care apuca zaharul cu clestisorul , chiar daca este singur la masa , cel care , intrind intr-o baie unde se afla o femeie goala , se retrage spunind : Pardon domnule !

Un gentleman mai este , in fine , acel domn care se barbiereste si se imbraca special pentru cina , chiar daca traieste singur in jungla. Desigur , toate aceste definitii atrag respectul , dar toate te fac totodata sa surizi. Si de aici pina la a-l considera pe gentleman-ul nostru ridicol nu este decit un pas. Sa nu ne grabim totusi s-o facem. Un om care se respecta si ii respecta pe altii nu poate fi ridicol. Adevaratul gentleman are citeva tabu-uri pe care nu le incalca niciodata. El nu vorbeste despre bani in societate si mai ales nu se lauda ca are bani cu nemiluita , dar nici nu se plinge ca-i lipsesc. Nu se imprumuta decit in cazuri extreme si niciodata de la o femeie. Nu comenteaza in fata unor terte persoane gesturile si vorbele sotiei sau ale copiilor sai si nici nu-i cearta in fata strainilor. Nu dezvaluie nici secretele , nici dificultatile lui familiale. Isi stapineste pasiunile , emotiile , sentimentele , pentru ca ramine stapin pe el insusi , oricare ar fi imprejurarile , chiar si atunci cind este intr-o situatie disperata. Se straduieste sa aplice inteleptul si banalul obicei englezesc dupa care nu se acorda nici unui lucru mai multa importanta decit are.

In realitate , fata de toata lumea , superiori sau inferiori in ierarhia profesionala sau sociala , dovedeste aceeasi politete , cu alte cuvinte , se straduieste sa nu supere pe nimeni si sa-i faca pe cei din jur sa se simta bine.

Oricine stie ca un om de societate agreabil este intimpinat de cei din jur cu mai multa bucurie decit un necioplit ; ca o persoana zimbitoare este acceptata mai usor in societate decit un om posomorit ; ca un personaj ingrijit inspira mai multa incredere decit un boem. Printre noii imbogatiti este foarte raspindita parerea ca bunurile lor inlocuiesc politetea si cultura , ca poti foarte bine sa traiesti si fara ele. Dar cit de cruda e trezirea la realitate in momentul cind averea sau rangurile dispar si nimic nu le mai umple viata.

E in avantajul oricui sa dea crezare unui vechi aforism : un om bine crescut ramine un om bine crescut , fie ca situatia sa materiala este infloritoare sau catastrofala si oricare ar fi mediul in care este silit sa traiasca. Indulgenta fata de micile slabiciuni omenesti , la care este expus oricine , respectul pentru modul de viata al fiecaruia , convingerea ca totul este relativ sunt adevaruri valabile peste tot , atit printre milionari , cit si in rindul oamenilor obisnuiti. Vom descoperi astfel peste tot , indiferent de mediul social , oameni plini de bun simt si de tact si ne vom da repede seama ca averea si rangul social n-au prea mare importanta cind e vorba de o comportare civilizata.

CUM ARATA SI CUM SE POARTA UN OM MANIERAT

CUM ARATA SI CUM SE POARTA UN OM MANIERAT

SA FIM EXIGENTI CU NOI INSINE

Poti sa placi persoanelor pe care le intilnesti , sa ai succes dupa succes , sa uluiesti lumea cu inteligenta ta , dar toate aceste calitati " sociale " nu-ti permit totusi sa fii ingaduitor cu propriile tale defecte. Caci acel " cunoaste-te pe tine insuti " , celebrul epigraf gravat pe templul lui Apollo din Delphi , este un sfat demn de urmat cu toate ca e un examen , dintre cele mai severe , la care trebuie sa te supui permanent.

Multe conflicte ar putea fi evitate , daca in momentul declansarii lor ne-am intreba pe noi insine nu cumva gresim ? Sa recunoastem ca suntem mult mai indulgenti fata de noi decit fata de altii. Este , desigur , o inclinatie natural-umana , dar asta inseamna oare ca trebuie sa i ne supunem , acestei slabiciuni , fara sa incercam sa luptam impotriva ei?

Vedem aproape intotdeauna paiul din ochiul altuia in locul birnei din ochiul nostru .. Daca am fi lucizi , daca ne-am analiza cu obiectivitate , viata ar fi mai usoara pentru toti. In orice caz , nu exista doua feluri de bune maniere: unele aplicabile in societate si altele acasa. Este suficient sa ne impunem sa fim politicosi fata de familie la fel cum suntem fata de straini. Numai astfel vom fi respectati si viata in intimitate va deveni agreabila. Ceea ce nu inseamna ca trebuie sa traim rigid ca niste manechine intepenite , ci natural , firesc , calm si linistit.

E deajuns sa nu confundam relaxarea cu dezordinea si singuratatea cu un mod de viata descatusat de orice reguli de buna cuviinta. Dar cine nu-i cunoaste pe acei " stapini atotputernici " cu camasa descheiata , cu bretelele atirnind , cu parul vilvoi , care pretind sotiei sa le aduca imediat papucii , ei tolanindu-se pe o canapea , cu ziarul in mina , pentru a se deleta cu stirile sportive ? Poate surveni " o catastrofa culinara " , poate sa sune telefonul , poate sa latre ciinele... " sunt stapin la mine acasa si la urma urmei toata lumea traieste aici din banii mei ! " Sau mai rau , " eu sunt stapinul casei ! Si toti membrii familiei trebuie sa-mi faca mie viata placuta ! " Nu va fi vorba , in mod sigur , de o familie fericita ... Daca-i acorzi familiei tale soiul acesta de stima , chiar daca pretinzi ca esti manierat , inseamna ca stima ce ti-o porti tie insusi e vorba goala , caci nu lasi politetea la usa o data intrat in casa.

Scopul oricarui om este , s-ar putea spune , sa aiba o viata frumoasa. Cel mai nonconformist dintre noi va ajunge pina la urma la aceasta concluzie. Sigur ca lucrul acesta nu depinde numai de el , dar depinde , in primul rind , de el. E suficient sa-ti imaginezi , atunci cind esti singur si crezi ca poti sa-ti permiti orice , ca te afli , de fapt , in prezenta unei fiinte pe care o stimezi si fata de care nu ti-ai putea ingadui nici o grosolanie. De ce nu ai fi chiar tu acea persoana ? Sa zicem ca ai ramas intimplator singur pentru citeva zile in casa. Familia ti-a plecat in concediu. Esti tentat sa lasi paturile in dezordine , dulapurile deschise si sa maninci direct din cratita. E suficient sa te gindesti ca in acea clipa iti intra in casa niste prieteni care au o parere foarte buna despre tine. Vor fi sigur dezamagiti de ceea ce vad , iar scuzele vor fi , din pacate , inutile.

MAI MULT SAPUN , MAI PUTIN PARFUM ...

Obiceiurile noastre pot sa se schimbe , manierele noastre pot deveni mai rafinate , personalitatea noastra poate sa se dezvolte , dar corpul nostru e un " personaj " care ne insoteste mereu. El e o componenta constanta a fiintei umane , careia trebuie sa-i dam toata atentia punind in valoare ceea ce ne-a daruit natura.

Nimic nu este mai placut decit sentimentul ca aspectul nostru atrage si retine privirea celorlalti. Intrebata care este secretul frumusetii ei , o mare actrita a raspuns scurt : " multa apa , mult sapun si nimic altceva ". Cremele , lotiunile , sprayurile deodorante , coloniile au devenit indispensabile toaletei zilnice , dar ele nu pot inlocui , in nici un caz , baia si dusul.

Lipsa de timp nu este o scuza pentru dintii cariati , pentru miinile si picioarele neingrijite sau pentru un par lasat in dezordine.Toate aceasta nu sunt legate de o stuatie financiara privilegiata si oricine invoca acest lucru este foarte probabil de rea credinta. Cel care crede ca omul trebuie sa fie " natural " si ca aspectul exterior nu conteaza , dovedeste cel mult ca bunul simt ii este la fel de strain ca periile de par , de dinti si de unghii.

Pentru fiecare dintre noi , a calatori in tramvai linga o persoana rau mirositoare , linga un betiv sau linga un fumator invederat poate deveni o experienta insuportabila. Lipsa de respect fata de ceilalti atinge insa apogeul atunci cind neglijenta vestimentara si murdaria se ascund sub parfumuri tari. Apa de toaleta nu le este permisa decit acelora care mai intii s-au spalat cu grija ...

SANATATEA - CEL MAI PRETIOS BUN AL OMULUI


Viata regulata , odihna activa fac parte din ingrijirile normale pe care le datorezi sanatatii tale. Mijlocul cel mai simplu si mai eficient de a te reface este somnul. Tot el este izvorul bunei dispozitii si al unei infatisari agreabile. Iata de ce , pe buna dreptate , somnul dinaintea unei petreceri la care esti invitat seara se numeste " somn de frumusete " . Daca faci parte dintre cei care trebuie toata viata sa sara din pat in zori ori dintre cei la care somnul nu vine decit in primele ore ale diminetii , atunci ai da orice in schimbul unui somn bun. Un detaliu revine in mod constant in biografiile marilor personalitati - generali sau conducatori de popoare , mari oameni de stiinta sau poeti : ca se multumeau doar cu un somn de patru sau cinci ore pe noapte.

Nu ne vom lansa intr-o interminabila polemica asupra duratei optime a somnului , deoarece durata aceasta e o chestiune de temperament. Dupa statistici , omul pierde dormind cam o treime din viata , dar nu toti oamenii au nevoie de 7-8 ore de somn pe zi.

Discutia ramine totusi deschisa : tinerii au mai multa nevoie de somn si se trezesc mai tirziu , batrinii se scoala, in schimb , mai devreme... . Important este sa ne dozam orele de somn astfel ca organismul nostru sa nu sufere. Cea mai buna solutie e sa respectam un anumit program : sa ne culcam si sa ne sculam la ore fixe , sa ne ingaduim eventual un somn scurt dupa masa de prinz si sa evitam cafele si medicamentele pentru care inlocuiesc sau instaleaza somnul.

La pastrarea sanatatii contribuie in egala masura alimentatia rationala , gimnastica zilnica , masajele regulate , plimbarile si excursiile , sportul facut in mod rational , alternarea lucrului cu timpul liber. In privinta alimentatiei , lucrarile de specialitate pun accentul nu numai pe calitate , ci si pe cantitate. Daca tousi mincam prea mult , prea des si prea gras e cazul sa nu ne privam corpul de exercitii fizice , cu atit mai mult cu cit , in zilele noatre , masina ne condamna la sedentarism. Prea des uitam ca excursiile si mersul pe jos sunt la fel de eficiente ca orice sport.

Solutia este la indemina oricui : mersul pe jos intre casa si birou si , cind avem timp , excursiile la sfirsit de saptamina. Pina nu e prea tirziu , trebuie sa recurgem la dieta sau chiar la ingrijiri medicale , completate de gimnastica si masaje. Ele vor da , fara indoiala , rezultatele scontate , contribuind la diminuarea tesutului adipos si la obtinerea unui tonus muscular de invidiat.

Exista astazi o adevarata industrie a produselor cosmetice menita sa faca minuni cu fata si cu corpul nostru. Sa nu ni se para extravagant un abonament la o sala de gimnastica , o sedinta de sauna o data pe saptamina , doua ore pe saptamina la un bazin de inot etc. Conditia necesara pentru ca aceste tratamente sa dea rezultate este sa le facem cind inca nu avem nevoie de ele. Un parinte inteligent isi va obisnui copilul de mic sa faca macar 5 minute zilnic de gimnastica. Sa nu uitam niciodata ca fiecare kilogram pe care il adaugam cere altul. Dupa ce am " agonisit " astfel multe kilograme in plus , este aproape imposibil sa le mai dam jos. Curele de slabire drastice sunt la fel de nocive ca si kilogramele nedorite.


Cum ne machiem ? Iata inca un domeniu la care se poate aplica dictonul antic " cunoste-te pe tine insuti " , caci numai asa poti sa-ti corectezi micile defecte. Faceti-o cu discretie , evitind culorile tipatoare , proasta lor imbinare nuantele stridente. Este necesar ca machiajul sa tina seama de imprejurarile si de anturajul in care ne gasim. Nenumarate reviste abunda in recomandari privind folosirea cu masura a produselor cosmetice.

Sa nu ezitam sa tinem seama de ele , sa nu ne bazam pe intuitia noastra. Cel mai bine ar fi sa apelam la serviciile calificate ale unei cosmeticiene , platind o consultatie sau mai multe numai pentru a obtine niste sfaturi exacte. Frumusestea naturala trebuie ajutata si nu brutalizata. O bruneta cu ochi verzi este clar avantajata de o nuanta roscata data parului si dezavantajata de un par transformat in spicul griului.Nu exista femei urite , nu exista decit femei neglijente.

NU MAI SUNTEM FOARTE TINERE

A intrat in legenda povestea unei hetaire care , la primele semne de imbatrinire , isi lua oglina si merse s-o ofere templului divinei Afrodita , cu aceasta rugaminte : " Ia-mi oglina , buna zeita. Ce am fost nu mai pot sa vad si cum sunt nu mai vreau sa vad ! "

Exista o seninatate disperata in cuvintele acestei femei care , dupa ce a gustat din toate bucuriile vietii , a inteles in ce moment trebuia sa paraseasca scena primei tinereti. Dar a inteles si in ce moment incepea o noua viata , cea a maturitatii , a intelepciunii , a echilibrului. Trebuie sa fi folosit rau tineretea pentru a tremura in fata anilor care ne astepta , caci a doua jumatate a vietii aduce cu ea multe bucurii profunde , multe satisfactii si multa liniste.

Vanitatea de a ne crampona de ceea ce am fost : de noptile cind dansam neobosite , de zilele in care eram admirate oriunde apaream , este total inutila caci nimic nu este mai trist pentru o femeie de o anumita virsta decit acest regret al trecutului , sau refuzul de a intelege prezentul , moment care depinde numai de o pregatire sufleteasca prealabila. Aceasta drama - caci este o darma sa nu sti sa imbatrinesti frumos - este de multe ori provocata de lipsa de tact a celor din jur.

Nu este permis ca , intilnind o doamna dupa mai multi ani, sa deschizi o discutie pe tema frumusetii ei trecute. Cei care cred ca ii fac o placere doamnei spunindu-i ce frumoasa era , ce silueta minunata avea , ce gust desavirsit in a se imbraca , gresesc profund. Un filozof spunea odata ca ii este cumplit de mila de femeile frumoase. Tineretea si frumusetea deschid toate usile si inlocuiesc in viata familiala si sociala - de cele mai multe ori - alte calitati , mai ascunse , pe care ar trebui sa le aiba un om obisnuit.

Si vine o zi - la femei cam in jurul virstei de 50 de ani - cind auzi fara sa vrei ca esti catalogata drept baba , cind vinzatorul nu mai este amabil cum era altadata , cind sotul face involuntar o comparatie cu alta femeie , care nu te avantajeaza , etc. Daca nu treci cu umor peste aceste momente se va declansa sigur o criza , o cadere psihica cu urmari grave. Din acel moment , nu te mai duci la dentist - nu mai conteaza - nu te mai preocupa ca te ingrasi - nu mai conteaza , iti zici - nu te mai imbraci cu grija - e inutil , iti spui. Iti pregatesti astfel o batrinete urita. Trebuie sa ne luptam sa imbatrinim frumos si sa ne pregatim din vreme , pentru ca si batrinetea e a noastra cum a fost tineretea si frumusetea. Desigur , e mai bine sa fim tineri , frumosi si sanatosi , decit batrini uriti si bolnavi !

Acum e momentul sa intelegem ca frumusetea nu dispare daca e vorba de cea spirituala. O privire blinda , un suris cald , o conversatie inteligenta fac posibila o concurenta loiala intre o persoana tinara si una in virsta. Este in ordinea firii si depinde doar de noi sa izbutim. Totul e sa nu disperam. Acum avem alte satisfactii si alte preocupari ; sa nu ne lamentam continuu , sa nu arboram o figura acra si obosita. Nimeni nu ne poate ajuta sa traversam aceasta perioada in afara de noi.

Esti tinar , daca te simti tinar , desigur. Dar sa nu constringem pe altul sa ghiceasca in ce masura ne simtim tineri , ci sa ne adaptam tinuta vestimentara la virsta noastra , sau sa ne alegem o profesie ce ne va da mereu satisfactie. Oricine primeste cu placere un compliment , dar nu este deloc necesar sa intrebam mereu citi ani imi dati. S-ar putea ca interlocutorul nostru sa greseasca si sa ne dea cu vreo 5 mai mult ! Se obisnuieste , din ce in ce mai des , ca doua persoane care nu s-au vazut de mult sa-si spuna reciproc , automat , fara sa fie de fapt adevarat : " ce bine arati ! " Am auzit chiar o anecdota pe aceasta tema - exista virsta intiia , virsta a doua si " ce bine arati ". Raspunsul este in genere , multumesc ! La fel si in cazul imbracamintii :

" Ce bluza frumoasa aveti ". " Multumesc ! " Sunt formule mai noi , care nu constituie un atentat la bunele maniere. Cu o singura conditie - sa fie sincere. Dar sa surizi ironic sau sa comentezi cu altcineva contrariul celor afirmate este de neiertat. Problema este de a sti cind trebuie sa renunti la statutul de femeie frumoasa , la fel ca actorii lucizi care ghicesc momentul in care trebuie sa paraseasca ecranul si luminile rampei.

Sa ne amintim de Shirley Temple ai carei manageri incercau sa-i stopeze cresterea cu produse farmaceutice pentru a imbogati cit mai multa vreme industria cinematografica americana. Nu putem sa nu admiram felul in care micuta Shirley a hotarit cu curaj sa-si construiasca o noua viata care nu datora nimic fabricilor de vise. Daca n-ar exista amintirea tineretii n-am simti batrinetea. Boala si nu virsta ne impiedica sa facem ceea ce faceam altadata , caci o persoana in virsta poate fi fiinta la fel de agreabila ca si una tinara.

Si daca totusi ne simtim demoralizate , sa recitim incintatoarele scene descrise de Proust in romanul " In cautarea timpului pierdut " si sa retraim momentele inserarii de pe plaja de la Balbec , impreuna cu minunata bunica a autorului ce polariza , prin spirit si inteligenta , grupul de tineri , in defavoarea " fetelor in floare ".

CUM SA MERGEM , CUM SA NE PURTAM , CUM SA NE ASEZAM ...

Cind mergem pe strada sa ne amintim ca nu o putem face la intimplare ci ca exista si in acest domeniu niste reguli de care trebuie sa tinem seama. Sa nu ne facem un obicei din a alerga mereu pentru ca suntem in intirziere sau sa mergem girboviti si incruntati pentru ca avem necazuri. Ii vom stressa pe cei din jur si le vom deveni nesuferiti. Noi insine vom constata ca ne-am schimbat firea si nu in bine. Nu este greu sa ne controlam. Ne sculam mai devreme cu o jumatete de ora si ne facem un program care poate fi respectat , iar grijile le lasam acasa in vestiar , macar pentru a nu fi compatimiti. Merita !

Revenind la mers.Cine n-a admirat mersul gratios , suplu al manechinelor sau al actritelor. Nimic fals , nimic de prisos , nimic fortat. Dar in general nu ne prea gindim la eforturile si exercitiile pe care fiintele pe care le admiram le-au facut ca sa para ca nu merg , ci ca plutesc. In toate scolile de profil cursantii - baieti sau fete - sunt invatati mai intii sa poarte pe cap o carte sau un obiect greu.

Imposibil sa stai cocosat cu o asemenea povara in echilibru ! Oamenii primitivi au o tinuta frumoasa dobindita prin purtarea pe cap a unor vase grele. Sa incercam deci si noi sa purtam pe crestet cind avem putin timp acasa , macar 5 minute in fiecare zi , o greutate de acest gen. Mersul va deveni mai sigur , coloana vertebrala mai dreapta. Exersind vom fi siguri de reusita. Sa ne supraveghem in permanenta tinuta - sa nu ne aplecam umerii inainte , sa nu miscam exagerat bratele si coatele , sa facem pasi nici prea mari , nici prea mici , sa ne retragem stomacul in interior si sa tinem sira spinarii dreapta.

Toate aceste gesturi le putem face pe strada de cite ori ne aducem aminte. Sa ne aducem aminte cit mai des ! Cu virsta tinuta omuluiu se modifica. Sa incercam sa o corectam studiindu-ne cu grija intr-o oglinda care se ne reflecte din cap pina in picioare. Vom incerca sa avem un aer sigur dar dezinvolt , vom tine genunchii apropiati cind mergem , trunchiul drept si fata destinsa. Cind ne oprim sa stam de vorba cu cineva pe strada nu ne vom sprijini de zid , pentru ca putem sa ne tinem si pe propriile noastre picioare.

Domnii nu au niciodata voie sa-si tina miinile in buzunare. In casa nu ne vom sprijini de spatarul scaunului si nici nu ne vom juca nervos cu diferite obiecte. Unii au chiar obiceiul insuportabil de a bate tactul unei muzici auzite numai de ei , cu un creion , o bricheta , un cutit , nefiind constienti ca-i enerveaza pe cei din jur. Chiar daca ne-am antrenat intr-o discutie aprinsa , nu-l vom lua pe interlocuitorul nostru de un nasture nici nu-l vom aproba batindu-l energic pe umar sau inghiontindu-l cu cotul in coaste.

In casa , intr-o vizita vom evita sa stam cu spatele la cei din jurul nostru. Daca o facem siliti de o imprejurare oarecare - suntem solicitati sa raspundem la o intrebare , de pilda - ne cerem scuze. Expresia " un spate dragut " are farmecul sau si poate fi valabila la plaja sau la un bal , dar nu in viata noastra publica. Si cind ne asezam trebuie sa o facem cu grija. Daca o actrita se straduieste sa studieze acest gest , inseamna ca nu e asa usor cum s-ar crede. Sa te asezi pe un scaun , pe o canapea sau pe un fotoliu inseamna sa dai aproape un examen , deoarece poti sa te asezi cu un gest plin de gratie , dupa cum poti sa te trintesti ca un lemn sau sa te tolanesti de parca nu ai mai pleca niciodata. Sa nu credem ca suntem obligate sa folosim cu zgircenie marginea fotoliului , doar pentru ca asa era distins pe vremuri.

Din nefericire , lista greselilor pe care poti sa le comiti asezindu-te , poate sa se prelungeasca la nesfirsit. Sa amintim genunchii tinuti cu miinile , bataia nervoasa a degetelor pe suprafeta mesei , fluieratul sau fredonatul unor melodii , genunchii indepartati - pozitie dezagreabila in general la doamne - si altele. Este , de asemenea , o ofensa adusa bunelor maniere sa-ti incrucisezi picioarele. In schimb , o doamna poate sa-si incruciseze partea de jos a picioarelor , avind grija sa-si acopere , discret , genunchii cu fusta , chiar daca la Roma sau la Paris se poarta foarte scurt. Cind , in sfirsit , te ridici , faci in asa fel incit sa nu stai cu spatele la ceilalti cind iti iei ramas bun si sa nu impingi cu forta scaunul. E bine sa-ti dovedesti simtul de ordine punindu-l la loc , dar fara sa cazi in extrema cealalta , cautind cu prea multa grija locul unde era la inceputul vizitei.

CUM NE MISCAM ?

Ce sa facem cu miinile ? Am enumerat ce nu trebuie sa facem : sa nu le miscam fara rost , sa nu le infundam in buzunare , sa nu batem nervos cu degetele pe suprafata mesei etc. Sa nu gesticulam excesiv. Dar , renuntind la orice miscare a miinilor conversatia noastra ar deveni total inexpresiva. Reamintiti-va anecdota cu eroul italian , decorat pentru ca nu a tradat dusmanului secretele pe care le detinea. Cum as fi putut sa o fac daca aveam miinile legate le spate ? - spune nevinovatul? soldat ... Niciodata nu vom arata cu degetul un obiect sau o persoana. De asemeni , este agasanta mania unora de a-si trosni degetele sau de a-si incearca elasticitatea falangelor , rotindu-si podul palmei la nesfirsit. Este aproape inutil sa va spunem ca aceste gesturi sunt socotite proaste obiceiuri. Sa nu terminam acest capitol fara sa mai amintim " miscari " gresite in societate : degetele in nas sunt poate amuzante la copii de doi ani , dar de la aceasta virsta , e un gest care trebuie pedepsit si interzis cu desavirsire.

Scobitoarea nu-si are locul la o masa festiva. Daca ai absoluta nevoie de ea , trebuie sa o folosesti cind esti singur.Cintaretele isi incruciseaza miinile pe piept ceea ce se pare ca le ajuta sa cinte mai bine. Pentru restul oamenilor gestul este ridicol. Nici sa-ti pui miinile in sold ca o precupeata , nu este un semn de buna educatie, chiar daca esti foarte suparat. Napoleon a fost imortalizat in tablouri tinind o mina sub nasturii tunicii , iar pe cealalta la spate. Chiar daca sunteti un tip de genul lui Napoleon , astazi aceasta atitudinea provoaca risul.

Cind tusesti sau casti , pui mina la gura. Fiecare stie acest lucru , dar din nefericire nu toata lumea o face ! Sa rizi nu este numai firesc ci - dupa cum spunea Rablais e chiar , un semn de sanatate. Dar daca ai un ris strident si mai ales daca o data izbucnit , nu-l mai poti stapini , ai grija sa nu te exteriorizezi in acest fel. Dar e la fel de deplasat sa incerci sa acoperi cascadele de ris , ducind mina la gura. Nu mai vorbim de impresia proasta pe care o faci cind rizi in hohote , lovindu-te peste solduri sau impungindu-ti vecinul in coaste. Ca orice manifestare comportamentala risul isi gaseste expresia ideala in moderatie. Orice om este mai simpatic cind suride. Este un secret pe care il detin prea putini semeni ai nostri , dar face minuni cu conditia de a nu-l etala permanent , pentru ca atunci se transforma in rinjet.

maniere.go.ro

Politetea in restaurant

Politetea in restaurant

Exista cateva reguli de baza pe care trebuie cunoscute inainte de o cina romantica, la restaurant. Afla cateva reguli de baza pentru a face o impresie placutala fiecare iesire in oras la masa.

Daca ai ales un local unde se mananca bine si este apreciat si de cunoscutii tai, nu trebuie sa te mire faptul ca este mereu aglomerat. Pentru a te asigura ca vei gasi o masa libera, s-ar putea sa ai nevoie de o rezervare din timp. Inainte de a "testa" un nou restaurant, este bine sa te interesezi de mancare si ambianta. Nu trebuie sa te jenezi sa intrebi despre aceste lucruri.Nu este lipsa de bun simt nici daca te interesezi, prin telefon, de preturile practicate.

Daca nu vei face acest lucru, e posibil sa regreti si sa treci prin momente mai putin placute. Nu uita ca si restaurantele modeste pot oferi mincaruri rafinate si atmosfera placuta. Exista restaurante de diferite categorii pentru orice buzunar. Tinuta trebuie sa fie adecvata momentului. Trebuie sa ai in vedere posibilitatea ca exista restaurante care nu accepta clienti imbracati in jeansi.

In general, cea mai potrivita tinuta pentru serile petrecute la restaurant este cea eleganta, clasica. Daca ai hotarat sa mergi intr-un local mai modest, unde te vei simti in largul tau intr-o tinuta mai lejera, nu are sens sa te imbraci la patru ace. La intrarea in restaurant, barbatul deschide usa femeii, lasand-o sa treaca in fata, pentru a intra prima. Primul care intra in local este barbatul, pentru a feri doamna de privirile indiscrete ale celorlalti si pentru a cauta o masa libera. Cand sunteti intr-un local, trebuie sa va comportati cu bun simt, fara a atrage atentia asupra dumneavoastra. Trebuie sa respectati obiceiurile localului. Daca restaurantul are si garderoba, nu va temeti sa lasati hainele. Daca le veti aseza pe spatarul scaunului nu veti face o impresie placuta. De asemenea, trebuie sa stiti ca unele restaurante au zone speciale pentru fumatori si sa respectati acest obicei. La masa se asaza intai femeia, care are prioritate in alegerea locului.

Barbatul trebuie sa ii tina scaunul, dupa care se va aseza pe locul din partea opusa sau alaturi. Daca nu este nici o masa libera, va puteti aseza la masa cu alte persoane, dar numai dupa ce ati cerut, in prealabil, acordul. Meniul trebuie consultat de fiecare in parte, dupa care domnul va da comanda chelnerului. O adevarata doamna evita sa discute cu ospatarul, pe tot parcursul mesei. In timpul mesei, nu priviti insistent vecinii, nu comentati, nu vorbiti sau radeti galagios. Nu veti face decat sa atrageti privirile suparate ale celorlalti. Asezati-va confortabil in scaun. Servetul NU trebuie tinut pe genunchi, ci se foloseste doar pentru stergerea gurii.

La sfarsit, se impatureste frumos si se pune intr-o parte. Daca, in lipsa chelnerului, barbatul serveste bauturile, nu va pune sticla pe masa, ci in frapiera. Vinurile se degusta la inceput de catre domn, care se decide asupra celui potrivit. Daca v-a facut recomandari chelnerul, luati-le in considerare. El ar putea sti, de exemplu, ca pestele merge cu vin alb, friptura cu vin rosu. Reclamatiile nu trebuie facute cu voce tare. Evitati cearta cu chelnerul, adresandu-va direct sefului de sala sau patronului.

Codul bunelor maniere la masă, în vizită şi la restaurant

Este important ca persoana care invita la masa sa indice ora invitatiei, iar cei invitati sa o respecte. Daca ajungeti mai devreme... va plimbati in jurul casei!
In oras se merge cu 5 min inainte de ora fixata (mai ales barbatii) iar la o casa cu 5-10 min mai tarziu pentru a lasa un moment de respiro gazdei.
O intarziere mai mare de 30 de min este inacceptabila
Dupa o perioada de asteptare, gazda va hotara momentul inceperii mesei, iar cel care a intarziat isi va cere scuze, si va manca felul de mancare la care s-a ajuns, chiar daca acesta este tortul. O gazda amabila ii va oferi totusi musafirului intarziat si un alt fel de mancare, dar fara a relua tot meniul
Daca aveti o gripa, veti renunta la invitatie pentru a nu-i molipsi si pe cei din jur, si vei anunta lipsa
Tot apartamentul trebuie sa arate bine, nu numai masa
Holul trebuie sa aiba un dulapior pentru pantofi, sau macar ceva rafturi cu o draperie, pentru a nu ramane prea multe perechi de incaltaminte la vedere
Mancarea se gateste cu o zi inainte cu geamurile deschise, pentru a nu ramane mirosul in casa
Farfuriile trebuie sa fie neciobite, fata de masa curata
Pt mese festive se folosesc fete de masa albe imaculat, si servetelele la fel
Fetele de masa nu trebuie sa fie din plastic, ci din in, curate si apretate
Fiecare musafir trebuie sa aiba un spatiu de cel putin 50 cm
La mesele festive fiecare farfurie e dublata de alta, utilizata doar pentru a pune in ea farfuria din care mancam. La mesele din fiecare zi ne putem lipsi de a 2-a farfurie
O masa festiva se prezinta, de obicei, astfel: farfuria pt primul fel este asezata deasupra celei de serviciu. Pe ea, sau alaturi, sub furculita, se pune servetul frumos impaturit. Chiflele sau feliile de paine se pun in 2-3 cosulete speciale, repartizate simetric. Locul furculitelor este la stanga farfuriei. Aliniate de la stanga la dreapta in ordinea utilizarii lor, acestea se aseaza cu dintii in sus. La dreapta se pun cutitele, cu partea taioasa spre farfurie, tot in ordinea utilizarii lor, cel mai indepartat fiind pentru primul fel de mancare, adica pentru peste, iar in fata farfuriei sta lingura de supa, cu partea adancita in sus, si uneori lingurita de desert. Nu vom aseza alaturi mai mult de 3 cutite si 3 furculite. Restul tacamurilor - linguritele de tort, furculitele si cutitele mici pentru baclava sau pentru fructe - nu se pun pe masa, ci pe o masuta de serviciu sau pe un bufet, pentru a fi la indemana (aceste reguli nu sunt batute in cuie, numarul tacamurilor si asezarea lor difera in functie de meniu)
Tacamurile se pot pune si pe suportul destinat lor, care va fi asezat la dreapta farfuriilor. Pe suport vom aseza, in dreapta, cutitul, cu partea taioasa spre farfurie, si in stanga lui furculita cu dintii in jos. Lingura si linguritele pentru desert vor fi asezate in fata farfuriei. Daca utiliza suportul de tacamuri, vom pune servetelul la stanga direct pe fata de masa
La mesele festive exista obiceiul sa se schimbe tacamurile dupa fiecare fel de mancare. La o masa mai putin pretentioasa, nu vom schimba tacamurile, decat daca avem peste
In general vom folosi 4 farfurii: farfuria pentru antreuri, farfuria de supa, farfuria intinsa si farfuria de desert. Bolurile (castronasele) pentru supa limpede (consommé) nu se pun de la inceput pe masa, ci se aduc odata cu supiera sau, gata umplute, pe o tava.

Modul cel mai simplu de a aranja o masa





Tot in fata farfuriilor, spre dreapta, e si locul paharelor. Trei tipuri de pahare sunt obligatorii - de tuica, de vin (paharul de vin rosu e ceva mai mic decat cel de vin alb) si de apa. Ele trebuie sa faca parte din acelasi serviciu, si e o nota proasta sa se improvizeze.

Paharele (in fig de mai jos):



1. Pahar de apa
2. Pahar de vin alb
3. Pahar de vin rosu
4. Pahar de Sherry
5. Pahar de tuica
6. Pahar de lichior 7. Pahar de sampanie (cupa)
8. Pahar de sampanie (flûte)
9. Pahar de bere
10. Pahar de coniac
11. Pahar de whisky (tumbler)

Dupa folosire paharele de tuica se iau de pe masa. Nu va bagati degetele in ele, ci luati-le de jos, punandu-le pe o tava, ceea ce va va scuti de drumuri inutile
Cand spatiul de permite, este elegant sa nu punem pe masa paharelele pentru aperitive. Acestea se beau intr-o alta incapere decat sufrageria, iar invitatii nu stau la masa, ci pe scaune, canapele, fotolii sau chiar in picioare. Apoi paharele se strang si nu se mai pun pe masa. Cel care nu si-a terminat aperitivul isi poate lua totusi paharul in sufragerie
Sticlele de vin si apa vor fi dispuse simetric pe masa, la indemana babatilor care si-au asumat sarcina de a servi bauturile, si pentru a nu pata fata de masa se pun pe tavita sau pe suporturi speciale.
Apele minerale se servesc in sticlele lor originale, la fel si vinurile straine.
Daca spatiul nu ne permite sa punem sticlele de vin pe masa (nici nu e prea estetic), bautura va fi turnata in pahare de catre sotul gazdei sau alt barbat. La o masa la care participa numai doamne, acest oficiu este facut de gazda
Nu se toarna in pahare decat dupa ce acestea s-au golit
Se poate adauga putina apa minerala in whisky daca este prea tare pentru noi, dar din sticla, nu din paharul cu apa
Aproape indispensabile, florile si lumanarile vor incanta privirea. Florile trebuie puse in vaze joase, sa nu-i impiedice pe meseni sa se vada unii pe altii
Nu se pune pe masa decat ceea ce se intrebuinteaza imediat. Exceptie fac solnitele si recipientele pt piper, care vor trebui sa fie suficiente (unul pt 3-4 pers). Vom avea grija ca acestea sa nu fie umede sau infundate. Cateva graunte de orez puse inauntru absorb umezeala. Daca nu folosim solnite cu capac perforat, ele trebuie sa fie insotite de lingurite pentru ca nimeni sa nu fie silit sa se foloseasca de propriul cutit, ceea ce nu e permis
Scobitorile nu-si au locul pe masa pentru ca nu se folosesc in public
Untdelemnul, otetul, mustarul, smantana, etc. se vor aduce doar daca cineva le cere. Gazda le va avea pregatite si le va oferi. Pentru sosuri se foloseste o sosiera. Odata intrebuintata, sosiera va fi luata de pe masa
Sosul nu se pune pe friptura, dar nici pe piure sau pe alte garnituri (macaroane, sote de legume, etc.) deoarece e inestetic. Se pune in farfurie si se moaie in el bucatelele de carne taiate pe rand. Nu se amesteca tot ce avem in farfurie, cu toate ca este gustos; "pasta" obtinuta este imposibil de privit.
Salata se serveste in castronele separate, pentru fiecare invitat in parte. In unele tari salata se mananca separat, ca ultim fel
Cand friptura este taiata la masa, gazda trebuie sa aiba la indemana tacamuri speciale. E de preferat insa ca aceasta operatie sa fie facuta in prealabil, iar carnea sa fie adusa felii, pe un platou
Argintaria este obligatorie in cazul unor mese festive, dar pt mesele obisnuite exista tacamuri de otel inoxidabil, care sunt frumoase si usor de intretinut. Argintaria se poate curata cu praf de carbonat de calciu de la farmacii, sau cu amoniac dizolvat in apa
Masa de duminica e sfanta in familie
Tinuta

Se sta drept la masa, nu intepenit.
Nu se pun picioarele sub scaun, dar nici prea departe in fata, pentru a nu-i incomoda pe vecini.
Nu ne agatam de scaun, bratele si coatele nu trebuie sa stea pe masa
Nu tinem cu mainile farfuria din care mancam. Pozitia corecta este ca in repaos bratele sa fie lipite de corp si incheieturile mainilor sa fie sprijinite pe marginea mesei. Cand mancam pastram coatele cat mai aproape de trunchi
Reimprospatarea rujului, aranjarea parului, etc. se fac numai la baie
Cum mancam

Nu trebuie sa mancam grabit sau nervos
Nu se poarta discutii neplacute in timpul mesei
Nu bem si nu vorbim cu gura plina
Mestecam cu gura inchisa
Este de prost gust sa tinem usor ridicat degetul mic cand bem sau cand mancam
Animalele nu au ce cauta in sufragerie, oricine ar fi la masa.

O noua portie

Se accepta sau se refuza cu "da, va rog" si "nu, multumesc"
Tine de tactul gazdei de a oferi mancare suficienta, nici prea multa nici prea putina, si fara sa-si laude excesiv preparatele culinare. Musafirii o pot face insa, spre incantarea gospodinei, dar nu strigand peste masa si nici cerand pe loc reteta.
Nu se comenteaza modul in care au fost procurate anumite raritati
Se mananca tot din farfurie, cu conditia ca in preallabil te-ai servit sau ai fost servit cu o cantitate rezonabila
Se mananca asa cum a gatit gospodina! A-ti turna tot felul de condimente pentru a schimba gustul mancarii este o impolitete
Obligatia gazdei este sa guste in prealabil toate felurile de mancare si sa puna suficienta sare, piper, etc. iar datoria musafirului este sa le accepte ca atare
E foarte neplacut sa dam sfaturi culinare in functie de preferintele noastre
Orice fel de masa ar fi, efortul gospodinei trebuie rasplatit cu cate o remarca de genul: "delicioasa supă!", "ce frumos arata salata!", "ce bine miroase friptura!"
Ne vom impune sa nu stam cu ochii atintiti asupra membrilor familiei cu care am fost invitati, aruncandu-le priviri ucigatoare cand gresesc cu ceva, ci educatia le-o dam acasa
Ora fixa de masa este foarte importanta
In zilele obisnuite, masa de seara pentru musafiri va fi servita pe la ora opt, iar in weekenduri pranzul pe la ora unu
Persoanele condamnate de medic la o dieta severa ar trebui sa accepte invitatii numai de la prieteni care le stiu regimul, si gazda ar trebui sa aiba un fel mancare de regim, pt cazuri speciale
Bauturile de aperitiv se servesc intotdeauna inainte de masa pt a deschide apetitul: votca, gin, rom alb, whisky, vermut, campari (dar nu visinata si nici coniac!). Tuica este tot un aperitiv dar obiceiul pamantului cere sa fie bauta la masa (insotita de branza telemea, ceapa verde si masline)
Trebuie pastrata si o rezerva de pa minerala si sucuri de fructe pt persoanele care nu beau alcool
Antreurile se compun in mod obisnuit din feluri reci, picante, sardele, branza telemea (niciodata cascaval, locul lui fiind la sfarsitul mesei), mezeluri si diverse salate
Se pot servi si antreuri calde: ficatei de pui, diferite placinte, pizza, sufleuri, pateuri. Antreurile reci cu cele calde pot fi combinate, insa in asa fel incat sa nu provoace indigestie musafirilor
Consommé-ul (supa limpede) se serveste in cesti folosind o lingura mai mica (nu lingurita). Daca n-am servit antreuri supa se poate inlocui cu o ciorba ce se poate servi in farfurie, cu lingura normala. Se aduce supiera si se ia de pe masa dupa golire. La supe si ciorbe nu e novoie de bauturi
Pestele se consuma cu un tacam special. Se recomanda vinuri albe seci (Aligote, Riesling), spumoase si spumante. Cu cat pestele este mai gras, cu atat vinurile trebuie sa fie mai acide (cum sunt cele din podgoriile Ardealului sau ale Moldovei)
Felul principal, felul de rezistenta, este de regula o friptura sau un preparat din carne, si se impune si un vin rosu (Merlot, Cabernet sauvignon, Băbească, Fetească neagră). La carnea alba se recomanda vinuri rosii usoare, iar la carnea rosie vinuri maii tari si mai puternice. La vanat vinuri rosii seci, vechi, de foarte buna calitate
Nu se aduce friptura intreaga, ci se portioneaza in bucatarie si se aranjeaza pe un platou ornat cu multa grija
Carnea se pune pe cateva foi de salata proaspata, iar deasupra vom aranja cateva frunze de patrunjel
Garniturile vor fi puse in castroane separate, uar pentru salate este bine sa avem castronase mici, rotunde sau patrate, cate unul pentru fiecare musafir, iar daca nu avem, servim salata in castroane mari, aduse la masa impreuna cu un tacam special de serviciu
Pentru prajituri se folosesc lingurite, cutite si furculite mici. Acum se recomanda vinuri dulci si semidulci, parfumate (Grasă de Cotnari, vinuri de Murfatlar, Pietroasele, Târnave, Alba-Iulia). Nu se servesc vinuri la deserturile din ciocolata
Fructele sunt insotite de cutit si furculita, din materiale noi, inoxidabile. Nu se servesc vinuri
Branzeturile se aduc la sfarsitul mesei pe un platou frumos din lemn. Se folosesc cutite mici pentru intinsul untului si taiatul branzei. Serviti Camembert, Rocquefort, cascavaluri fine, in nici un caz telemea. Se ramane la ultimul vin servit, adica vinul rosu
Cafeaua se serveste de preferinta, ca si aperitivele, in alta incapere. Daca avem si aparat pentru filtru, si pt expresso, si ibri, intrebam care sunt preferintele musafirilor. Cafeaua se aduce neindulcita, cu zaharul separat. Fiecare invitat isi pune cu lingurita de serviciu, fara s-o inmoaie in carfea, si amesteca cu lingurita lui. Cafeaua trebuie servita in cesti nici prea mari, nici prea mici
Daca gazda nu mai ofera "mai doreste cineva ?" nu vom mai cere alta ceasca de cafea, pentru a nu o pune intr-o situatie delicata - s-ar putea sa nu mai aiba.
La cafea, pentru doamne se vor servi lichioruri, iar pentru domni, diverse tipuri de coniac, in pahare speciale.

Reguli

Nu se serveste un vin dulceag intre doua vinuri seci
Vinurile albe seci se dau inaintea celor rosii
Vinurile albe foarte dulci se servesc, in schimb, dupa cele rosii
Mai intai se servesc vinurile slabe, apoi cele tari; mai intai vinul nou, apoi cel vechi
Vinurile tip sampanie sau spumante pot fi servite dupa sau inaintea celor nespumante, dar nu intre ele.

Temperatura bauturilor, tipul de pahare

Pahar rotunjit sau cu picior pentru vinurile albe, pahar (mai mic) cu picior pentru vinurile rosii; Cupe pentru sampanii sau alte vinuri spumoase
Aperitivele se servesc la temperatura pivnitei (10-12 oC)
Vinurile rosii vor fi servite la temperatura pivnitei daca sunt mai usoare si la temperatura camerei daca sunt mai tari, ultimele trebuie incalzite treptat, nu brutal, si nu le asezam langa o sursa de caldura (pt ca se pot altera) ci se aduc in camera cu o jumatate de zi inainte
La vinurile tamaioase se deschide dopul in perioada incalzirii la temperatura camerei, oxidarea adaugand un parfum placut buchetului natural
Daca nu avem timp sa aducem vinurile la temperatura camerei, vinul se varsa intr-o carafa incalzita in prealabil, cu precautie ca rezidurile de pe fundul sticlei sa nu-l tulbure
Vinurile dulci, sampania dulce sunt servite foarte reci (8-10 oC)
Berea nu va fi oferita la o reuniune festiva
Se serveste rece, in pahare mari fara picior sau in halbe. Sub paharele de bere se pun mici suporturi de carton
Apa naturala sau minerala se serveste foarte rece, in pahare obisnuite, dar e bine sa pastram o sticla sau doua neracite, pentru cei care o prefera asa
Tuica este servita rece
Rachiul din vin, coniacul si diferitele brandy-uri sunt servite la temperatura incaperii, la fel tuica de cereale de tip whisky, dar nu lipsesc de pe masa cuburile de gheata, puse intr-un vas special (din sticla, nu plastic)
Nu este elegant sa se foloseasca vase din plastic
Desi e agreabil, nu se incalzeste in palme paharul special de coniac numit "Napoleon", sub motiful ca astfel se degaja parfumul bauturii
Lichiorurile si vinurile foarte dulci, Malaga, Cabernet, Madeira, Porto, muscaturile se servesc la temperatura camerei, intr-un pahar special, mai mic si mai scurt
Toate bauturile se aduc in sticlele lor originale, in afara vinului decantat, iar aceasta operatie nu se face la masa. Daca tragem vinul obisnuit din butoi, il servim tot in carafe. In anii deosebit de buni pentru vinuri, sticlele se aduc intr-un cos
Sampania se tine intr-o galeata cu gheata (frapieră), si dopul se scoate la masa cu grija, lasand sa iasa putin gazul.

Turnatul bauturilor

Gazda toarna vin musafirilor tinand sticla (nu de gat!) cu mana dreapta, cu bratul intins si cu eticheta la vedere.
Nu se ridica paharele de pe masa, si se umplu doar pe trei sferturi
Nu se toarna in pahar daca nu a fost golit
Vinurile obisnuite se toarna de la o distanta de aproximativ 15 cm, vinurile rosii si cele vechi, pretioase, se toarna incetisor, aproape de pahar
Singurele pahare care se ridica atunci cand se toarna sunt cele de sampanie, si cu ele toastam la inceputul sau la sfarsitul mesei, dar putem toasta si cu primul pahar de vin
Paharele se ridica in dreptul barbiei, se spun urarile de cuviinta, dar nu se ciocnesc. Cupele de sampanie, da! Dupa toast, se bea obligatoriu din pahar sau cupa
Daca in paharul de whisky se toarna foarte putin, urmand ca invitatul sa-si adauge daca doreste cuburi de gheata sau sifon, in paharelele de tuica se pune pana la un milimetru de margine, ba chiar mai mult, ceea ce curge fiind o ofranda adusa mortilor
Paharele de bere se tin usor inclinate cand turnam, pt a evita formarea spumei exagerate
Cu exceptia apei, cu care ne servim singuri, dupa voie, bauturile (tarii si vinuri) sunt servite de barbati - stapanul casei, un oaspete amabil sau un chelner.
Nu se amesteca vinul cu apa, abele fiind bauturi pretioase. Se recomanda a se bea sprit numai in familie
Paharele se aseaza pe masa in ordinea utilizarii lor, de la dreapta la stanga, paharul de apa fiind la extremitatea stanga, sau daca preferam, in dreapta, dar in orice caz, in afara randului. Cupele de sampanie, utilizate de obicei la sfarsitul mesei, vor fi aduse separat pe o tava.

Manuirea tacamurilor

Lingura si cutitul se tin in mana dreapta
Furculita este tinuta in mana stanga cand folosim cutitul in acelasi timp cu ea
La sfarsitul unui fel de mancare, in farfuria care trebuie luata punem paralel cutitul si furculita, cu dintii in jos
In timp ce mancam, tinem tacamul deasupra farfuriei, fara sa-l ridicam prea mult in aer si fara sa gesticulam cu el
Cutitul se tine intre degetul mare si cel mijlociu, aratatorul sprijinindu-se pe spatele manerului, in nici un caz pe spatele lamei
Branza se duce la gura cu furculita, fara ca dintii acesteia sa fie infipti in ea, nu cu cutitul
Daca un tacam ne scapa pe jos, cerem altul
Cand bem, pastram tacamul in farfurie, furculita la stanga, cu dintii in jos, si cutitul la dreapta, cu lama sprijinita de marginea farfuriei
Daca farfuria este goala si punem tacamurile incrucisate, este semn ca dorim sa fim serviti inca o data din felul respectiv.
La masa trebuie evitate orice zgomote.

Folosirea servetelului

La inceputul mesei punem servetelul pe genunchi, fara a-l despaturi complet
Ne servim de el cu discretie, tamponandu-ne buzele
La sfarsitul mesei, servetul se aseaza langa farfurie, fara a-l impaturi
In nici un caz nu vom pune pe genunchi servetele de hartie. Dupa folosire, acestea nu se pun pe masa, ci inapoi in poseta (de catre femei).

In fata bucatelor

Cand mesenii sunt numerosi nu se ureaza "Pofta buna"
Incepem sa mancam si sa bem numai dupa ce stapana casei sau stapanul casei au dat tonul spunand "Pofta buna!" sau "Va rog sa va serviti"
Mancarea este servita de gazda, de catre un personal calificat sau, pur si simplu, platoul cu mancarea trece din mana in mana. Gazda se serveste ultima
Nu ne umplem farfuria pana la refuz
Cand mancam nu ne taiem bucati prea mari, dar nici prea mici, ca sa nu ne cada din furculita
Nu se taie toata bucata de carne de la inceput (sa ne scapam de griji) pentru ca face impresie proasta
Farfuria trebuie sa ramana cat mai curata dupa orice fel de mancare. In unele locuri (Franta) se sterge cu paine tot sosul din farfurie, in semn ca ce a fost gatit a fost delicios
Cand ni se ofera un platou, trebuie sa luam bucata cea mai apropiata de noi
Daca mai dorim paine si cosuletul este prea departe, il rugam pe cel din dreptul lui sa ne dea paine, si aceasta trebuie sa ofere tot cosul
Nu se da paine cu mana, si nici nu se ia cu furculita
Painea o mancam rupand cate o bucatica din ea si folosind ambele maini, si nu este voie sa facem cocoloase
Scobitorile nu se pun pe masa, dar daca ai nevoie, ceri discret gazdei si le folosesti la baie
Micile accidente trebuie rezolvate de catre gazda cu tact, fara mult tevatura, iar persoana care a spart un vas de valoare se cuvine sa incerce in masura posibilului sa-l inlocuiasca.

La sfarsitul mesei

Dupa ce s-a asigurat ca toti invitatii au terminat de mancat, gazda este prima care se ridica, semn ca masa a luat sfarsit
Chiar daca avem mancare sau bautura, ne ridicam si noi dupa ce se ridica gazda, dar daca terminam inaintea celorlalti nu avem voie sa ne ridicam si sa plecam de la masa
In salon, unde se bea cafeaua, trebuie sa asteptam invitatia gazdei pentru a fuma.

Situatii speciale

Daca oferim cuiva un tacam, il tinem de maner, astfel incat persoana care le ia sa le poata apuca tot de-acolo
Personalul de serviciu aduce tacamurile cerute pe un platou sau un servet, dar gazda le aduce in mana
Daca vi se cere sarea sau piperul, le veti da peste masa sau prin fata vecinului, nu prin spatele lui. Daca este la distanta mai mare se cere vecinului, si apoi se da din mana in mana
Daca dam mese acasa si nu este personal de serviciu, platoul cu mancare trece din mana in mana, de la gazda spre dreapta. Doamnele se servesc primele, apoi domnii, iar gazda ultima, cand platoul a revenit la ea. In acest moment, domnii nu fac decat oficiul de intermediari
Intre timp, stapanul casei toarna vinul, tot spre dreapta. Sticla nu se da din mana in mana
Supa se serveste tot spre dreapta, si la fel se procedeaza si cand strangem masa
Cand un platou ajunge la noi, ne servim cu lingura tinuta in mana dreapta si ajutandu-ne cu furculita din stanga. Numai chelnerii servesc tinand ambele tacamuri intr-o singura mana
Nu ne servim din platou cu tacamurile noastre, ci cu cele de serviciu puse obligatoriu de gazda acolo. Daca acestea nu insotesc platoul, le cerem.

Cum se mananca diverse feluri

Felia de paine se rupe cu mana, in timp ce sandvisurile mari se taie cu cutitul si se baga in gura cu furculita, ca si la friptura. Sandvisurile mici se iau cu mana
Pt a intinde untul se foloseste un cutit special, nu cel obisnuit
Nu se ia untul direct din untiera pentru a unge painea, ci se pune o bucatica pe farfuria proprie, apoi se unge painea, tinand-o deasupra farfuriei
Dulceata si mierea nu se mananca direct din borcan, ci fiecare isi ia pe farfurie cat doreste, servindu-se de lingurita adusa la masa special pentru acest scop
Mezelurile, taiate in prealabil in felii, se curata de coaja cu furculita si cutitul, in propria noastra farfurie
Ouale moi in coaja se mananca dintr-un paharel suport, cel mai adesea fixat pe o farfurioara. Se sparge coaja din varf, se indeparteaza partea de sus a oului cu lingurita si se pun cojile pe suport, sub ou, sau pe farfurioara
Cartofii nu se taie cu cutitul si nu se zdrobesc cu furculita in farfurie. Exceptie fac cartofii copti in coaja, care se inteapa cu furculita si se curata cu cutitul
Supele sunt servite in cesti sau boluri si se mananca cu linguri mici de supa. Daca suntem intre prieteni, putem bea prima jumatate a cestii, care este limpede si pentru restul supei folosim lingura
Ciorbele se mananca numai cu lingura
Nu se raceste o supa prea calda sufland in ea
Nu aplecam farfuria pentru a lua ultima inghititura
Nu se inmoaie painea in supa, si nici in sos
La sparanghel nu se foloseste niciodata cutitul si se mananca numai partea frageda din varf
Salata verde si andivele se aduc la masa gata taiate si preparate. Daca bucatile sunt prea mari, nu se duc la gura asa ci se taie cu cutitul
Salata verde si andivele se mananca cat mai aproape de starea lor naturala, dar nu este o gresala sa le asezonam cu putin piper, otet, lamaie, sare sau untdelemn daca ni se par fade
Muraturile se iau cu furculita proprie din castron si se taie pe farfurie pe masura ce se mananca, la fel ca friptura. Gogonele se pot lua cu lingura, pentru a nu stropi comesenii cand le intepam cu furculita, si in farfurie se taie cu atentie din acelasi motiv, cu cutitul in dreapta si furculita in stanga
Nu se musca din muraturi
Conopida se taie cu furculita, nu se foloseste deloc cutitul
Chiftelele, sarmalele, ruladele se taie numai cu furculita
Pestele se mananca special, folosindu-se cutitul numai la dezosare, dupa ce pestele este desfacut in 3 dupa ce se decupeaza capul cu cutitul. Oasele de peste din gura se pun pe furculita si se scot cu mana numai in cazuri de urgenta
Pentru pestele din conserva ne folosim de furculita, tinuta in dreapta, ajutandu-ne cu o bucata de paine tinuta in stanga
Daca o stridie este inchisa, o deschidem cu lama unui cutit obisnuit sau de dezosat. Se scot intestinele si branhiile (au o culoare mai inchisa) cu ajutorul furculitei. Se scoate apoi stridia din scoica, desprinzand-o din articulatie. Se pune in farfurie si se mananca cu lamaie, sare, piper
Crustaceele se servesc de obicei fara carapace. Daca masa e mai putin festiva, crevetii se curata cu mana: li se rupe capul, ceea ce face sa iasa si intestinele, apoi se scoate carnea din carapace. La crabi, languste si homari, se rup cu mana articulatiile si apoi, cu un cleste special, se sparg oasele si se scoate carnea din cosul pieptului, din picioare si din coada. Carnea acestor crustacee se mananca de regula cu paine prajita si unt. Este necesar ca pe masa sa existe un bol cu apa pentru clatitul degetelor
Icrele de Manciuria si icrele necre se aduc de obicei presarate pe rondele mici de paine prajita unse cu unt, asezate pe platou. Daca se ofera in castronase, ne vom pune in farfurie cu lingurita de serviciu o cantitate rezonabila si ne vom face sanvisuri mici
Icrele obisnuite le putem unge pe o felie mai mare de paine, pe care o vom taia tinand cutitul in mana dreapta si furculita in stanga, exact ca in cazul oricarui sandvis
Putem manca icrele si luandu-ne in farfurie o portie, din care, cu ajutorul cutitului, ne ungem bucati mici de paine, rupte cu mana. La fel se mananca si antreurile reci de consistenta asemanatoare (salata de vinete, pestele cu maioneza)
Samburii maslinelor care insotesc uneori aceste antreuri se "transporta" din gura in farfurie cu furculita, sau daca suntem in familie cu mana
Carnea de pasare nu se mananca cu mana. Pot face exceptie copanelele de pui. Carnea se aduce la masa gata transata
Cu spaghete va serviti din castron cu o cantitate rezonabila, apoi le mancati rasucindu-le cu furculita tinuta in mana dreapta si ajutandu-va cu lingura tinuta in mana stanga. Pe furculita trebuie luata o cantitate mica, si sa nu atarne dizgratios din gura
Orezul se mananca cu furculita, ajutandu-ne cu cutitul, neapeland la lingura!
Cafeaua, ceaiul, cacaua cu lapte se beau din ceasca, fara sa lasam lingurita inauntru. Ea se pune pe farfurioara daca ramane pe masa, daca nu pe servetel
Degetul mic nu se tine ridicat cand ducem ceasca la gura
Cand bem cafea turceasca sau filtru, ridicam farfurioara cu mana stanga, in timp ce ducem ceasca la buze cu mana dreapta
Nu se bea niciodata cafea dintr-o ceasca fara farfurioara (nici la serviciu)
Spre deosebire de cafea, ceaiul si cacaua se beau lasand farfurioara pe masa
Marul se taie in patru sau in opt, feliile se curata de coaja si samburi cu cutitul si se mananca cu furculita
Portocala se taie cu cutitul si se desface in forma de stea; feliile se desfac si ele in stea si se mananca cu mana
Grepfrutul se taie transversal si se mananca o jumatate, de obicei presarata cu zahar; cu o lingurita speciala de desert, avand marginea ascutita, se scoate doar pulpa fructului, deoarece partea alba este amara
Dulciurile se iau cu mana daca sunt uscate, cu lingurita sau cu furculita de desert daca au crema ori frisca
Clatitele se mananca taind bucatele mici pe rand, ca la friptura
Fragii si capsunele se mananca fie cu mana, daca au codita, fie cu lingura, daca nu au, mai ales cand sunt servite cu frisca
Strugurii, visinele si ciresele se mananca intotdeauna cu mana; strugurii se mananca pana la ultimul bob. Samburii cireselor sau visinelor se pun in palma facuta caus si apoi in farfurie
Piersicile se tin cu mana stanga pentru a le taia in doua. Separam samburele de fruct si-l curatam de coaja. Se mananca fructul cu cutitul si furculita
Prunele si caisele le desfacem in doua cu mana, scoatem samburele, dupa care mancam fiecare jumatate, tot cu mana
Se pot pune pe masa mici recipiente pentru samburi, asa cum facem si pentru cojile de alune
Cand sunt fara coaja, alunele se pun in recipiente mici, in fata fiecarui musafir. Cand sunt cu coaja, se aduc si vase pt coji
Portocalele, mandarinele, clementinele: le taiem coaja in forma de stea, scoatem fructul si-l separam in felii pe care le mancam cu mana.
Bananele se curata cu cutitul si se mananca cu mana sau, daca sunt prea moi, cu cutitul si furculita
Pepenii si ananasul sunt serviti in felii si se mananca doar cu furculita, dar daca ananasul este foarte dur se justifica folosirea cutitului
Kiwi se taie in doua, se tine o jumatate in mana stanga si se mananca miezul cu lingurita
Muscam cu pofta din fructe numai cand suntem in livada!
Daca toti mananca fructele simplu, fara a le curata de coaja, fara tacam, nu vom proceda altfel pentru a ne arata distinctia
Gazda trebuie sa aduca fructele bine spalate, deci nu se cuvine sa le stergem cu propriul nostru servetel.

Tipuri de mese festive:

Dineul: incepe la ora sau 10:30 daca are loc ceva spectacol, tinuta trebuie sa fie de seara
Receptia poate fi organizata si la alte ore
Daca musafirul este singur, un portar, stapanul casei sau unul dintre apropiatii lui ii va lua paltonul, rugandu-l apoi sa intre intr-un salon. Acest gest nu va fi facut niciodata de stapana casei
Daca soseste un cuplu, el se poarta ca la restaurant. Barbatul, si nu personalul casei, o ajuta pe doamna. Amfitrionul si sotia sa ii saluta pe noii sositi si ii prezinta invitatilor sau, daca e prea multa lume, doar unui grup restrans
Urmeaza o scurta perioada de conversatie, cunostintele discuta intre ele, necunoscutii intra in contact cu ceilalti si intre timp se bea un aperitiv si se servesc stiks-uri, alune, fistic, masline, etc
Soseste invitatul de onoare si stapana casei il prezinta, apoi cateva minute mai tarziu se anunta ca masa e servita. La semnalul stapanei casei, fiecare invitat ofera bratul partenerei din acea seara
Amfitrionul cu invitata de onoare la brat trece primul pragul sufrageriei si este urmat, intr-o ordine oarecare, de cuplurile de invitati, in timp ce musafirul de onoare, dand bratul stapanei casei, incheie cortegiul
Daca exista barbati singuri ei vor intra ultimii
O clipa mai tarziu musafirii sunt in picioare, in spatele scaunelor, apoi gazda ii invita sa se aseze, iar cavalerii isi ajuta mai intai partenera sa se aseze
Chelnerul ofera platoul prin partea dreapta, urmand ca invitatii sa se serveasca singuri, dar pot fi serviti si de catre chelner
Cand toti invitatii au terminat de mancat, stapana casei, nu altcineva, da semnalul sfarsitului mesei
Fiecare cuplu paraseste sufrageria in ordinea in care au intrat, iar daca nu s-a intrat intr-o ordine anume, doamnele parasesc sala primele, si barbatii le urmeaza in salon putin mai tarziu, pentru a le da timp sa-si ajusteze tinuta
In salon sau in fumoar, fiecare este liber sa-si aleaga partenerii de conversatie dupa plac, si un invitat bine crescut va profita de ocazie pentru a felicita gazda pentru masa
Urmeaza lichioruri, cafea, coniac, tigari
Cafeaua este servita de catre stapana casei atunci cand nu are o fiica sau o prietena care sa faca acest oficiu
La receptiile oficiale cafeaua este servita de catre chelner
Tigarile sunt oferite de amfitrion, de fiul lui sau de un prieten, in nici un caz de catre persoanele de serviciu
Cand este invitat undeva, un fumator trebuie sa-si ia tigari fine, si nu apride tigara pana gazda nu da tonul sau pana nu-si cere voie. Daca i se raspunde delicat "vom deschide geamul" (in casa fiind copii sau bolnavi) el nu va aprinde tigara
Domnii pot oferi foc doamnelor ridicandu-se in picioare, doamnele in schimb ofera cutia de chibrituri sau bricheta
Scrumul se pune numai in scrumiere, daca nu exista se cer gazdei. Scrumierele nu se imporvizeaza
Daca v-ati uitat tigarile acasa, nu cereti altora, ci iesiti discret sa va cumparati, fara sa anuntati pe toata lumea
Daca va este oferita o tigara si o acceptati, sunteti obligat sa o aprindeti imediat, nu sa o puneti spre pastrare
Nu se fumeaza pe strada si nu se intra in magazine cu tigara aprinsa
Momentul cafelei si lichiorurilor este consacrat conversatiei
Daca un artist cunoscut, aflat printre invitati se ofera sa cante, il vom asculta cu placere, dar nu se cuvine sa-l rugam, nici macar amfitrionul nu ar trebui sa-si permita sa faca acest lucru
Plecarea la o ora adecvata este obligatorie in cazul receptiilor, iar invitatul multumeste amfitrionului cu cateva cuvinte potrivite
A doua zi, va da neaparat un telefon de multumire.

Oglinda mesei

Gazdele reuniunii stau fata in fata, numai la nunti stau alaturi (unde cuplul nu este despartit)
Cu cat musafirul este mai important, cu atat locul lui este mai aproape de gazde
Gazdele se aseaza fie la capete, fie in partile de mijloc ale mesei
Amfitrioana este intotdeauna incadrata de domnul cu rang cel mai inalt la dreapta si de cel cu rang urmator la stanga (aceasta ordine este inversata in Germania si in unele tari nordice, unde oaspetele de onoare care a condus-o pe gazda la masa sta in stanga ei)
La randul lui amfitrionul o conduce la masa pe doamna cu rangul cel mai inalt, de obicei sotia invitatului de onoare, si o va ajuta sa se aseze in dreapta (sau stanga) lui.
Daca gazdele stau la mijnolul mesei, locurile inferioare se afla la capete (de obicei cei mai tineri)
Niciodata sotii nu vor fi asezati unul langa altul si pe cat posibil nici vizavi, si daca se poate se va proceda la fel si cu fratii sau alte tipuri de rude
Barbatii si femeile trebuie sa alterneze, si femeile trebuie de obicei incadrate de doi domni
Nu se aseaza alaturi persoane care se urasc si nu se inconjoara strainii de oameni care nu vorbesc limba lui
Cocteilul este o receptie cu un numar mai redus de persoane, care incepe oricand dupa ora 17 si se termina la ora 20. Invitatii sosesc si pleaca atunci cand doresc, caci se discuta de obicei in picioare. Cateodata se danseaza. Se servesc fursecurisau alte prajitri, si, bineinteles, cocteiluri oricat de variate. Tinuta feminina trebuie sa fie eleganta - rochie de cocteil, eventual palarie; cea masculina este cea de ora.

La restaurant

Barbatul care insoteste o femeie are obligatia sa-i deschida usa, lasand-o sa paseasca inaintea lui, si isi conduce invitata la o garderoba, unde o ajuta sa-si scoata haina
Doamna poate sa ramana cu palaria pe cap, dar nu se intra in sala de mese cu paltonul, cu capul acoperit (domnii) sau cu umbrala in mana, chiar daca vrei doar sa te asiguri ca sunt locuri
Cu atat mai mult, nu-ti vei pune hainele pe scaunul de alaturi
Primul care intra in sala e barbatul, pentru a-si proteja invitata de privirile curioase ale celor din jur si pentru a-i cere chelnerului sa-i indice o masa libera
Daca nu exista masa libera, atunci trebuie sa-si ceara voie celor prezenti si sa astepte raspunsul lor, iar acestia ar trebui sa fie de-acord si sa nu se retraga ostentativ in celalalt capat al mesei
Indiferent de situatie, doamna este rugata sa-si aleaga locul dorit si barbatul o ajuta sa se aseze, apoi se pune in capatul opus sau daca nu e liber alaturi
Dupa ce consulta amandoi meniul, domnul este cel care face comanda
O adevarata doamna evita sa discute cu chelnerul
Cand avem invitati e firesc sa achitam noi nota de plata
Daca sunt mai multe cupluri un barbat comanda dupa ce se consulta cu toti, iar nota de plata poate fi comuna sau separat, neintelegerile lamurindu-se intre barbati ulterior
Masa ia sfarsit numai la dorinta doamnei care va insoteste
Chemati discret chelnerul pentru achitarea notei de plata si verificati sa nu existe eventuale greseli
Nu discutati nota de plata cu invitatii
La plecare barbatul isi ajuta partenera sa se ridice, tragand usor scaunul, iar la garderoba prima care se imbraca este doamna, ajutata de domn
Garderobiera nu intervine si nici doamna nu-l ajuta pe domn sa-si puna paltonul sau fularul
O doamna nu intra singura intr-un local unde se servesc cu predilectie bauturi alcoolice (bar, bodega), dar poate intra intr-un restaurant de lux, si aici se adreseaza pentru orice numai chelnerului, si nu este recomandat sa comande bauturi tari
La comandarea unui fel nu se intreaba daca este proaspat sau daca este bun
Cand va place foarte mult transmiteti felicitari bucatarului, care adesea va veni in persoana sa primeasca multumirile
Nu se ia acasa ce nu am mancat sau nu am baut, chiar daca a fost platit
Bacsisul este intre 10-20%, la un local de lux ajungandu-se la aproximativ 20%, iar ajutorului chelnerului un sfert din cat am dat chelnerului.